Adresa: str. Cetatii, orasul Suceava.

Situata pe un podis inalt in partea estica a orasului Suceava, cetatea Suceava a fost construita in timpul domniei lui Petru Musat I si a fost resedinta mai multor domnitori ai Moldovei, dintre care, cel care si-a pus cel mai mult amprenta asupra cetatii a fost Stefan cel Mare. Prima mentionare istorica  a acestui monument emblematic din Suceava dateaza din anul 1388.

Partea centrala, numita Fortul Musatin, a fost fortificata in prima faza de catre Alexandru cel Bun, urmand ca sub conducerea lui Stefan sa fie efectuate o serie de constructii cu rol de aparare care aveau sa-i ofere cetatii invincibilitatea sa legendara. Voievodul va ridica in doua etape zidurile exterioare, va reamneaja santul defensive si intrarea in cetate. Astfel aparata, cetatea a reusit sa reziste chiar si in fata marelui asediu otoman din 1476, condus de sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

Intre aceste intarituri Cetatea de Scaun din Suceava, una dintre cele mai cunoscute pana in prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificindu-se cu gloria militar? si cu idealul de independenta al intregului popor, Cetatea de Scaun din Suceava a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna.

Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun din Suceava, resedinta voievodala a Moldovei, sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale.

Adresa: Comuna Vatra Moldovitei, Suceava – Bucovina.

DN 17A Campulung Moldovenesc – Vatra Moldovitei (22 km), apoi dreapta pe DL pana la Moldovita (5 km).

Dinspre Manastirea Sucevita, in directia S-V, pe drumul ce duce catre Campulung Moldovenesc, calatorul va descoperi unul din cele mai vechi asezaminte monahale, incarcate de trecut istoric din Bucovina:  Manastirea Moldovita.

Inceputurile manastirii dateaza din vremea lui Alexandru cel Bun, cand a fost ridicata prima biserica de piatra, atestata documentar intre 1402-1410; aceasta ctitorie s-a mentinut pana la sfarsitul secolului al XV-lea cand a fost daramata de un cutremur. Ulterior, dorind sa ofere continuitate asezamantului, voievodul Petru Rares construieste in apropierea ruinelor actuala biserica. Tot atunci constructia a fost intarita cu ziduri si turnuri de aparare, capatand aspect de fortareata.

In vremea lui Alexandru cel bun, la manastire functiona un important centru cultural, unde se copiau si se decorau carti bisericesti. Activitatea culturala a continuat si in secolele urmatoare prin stradaniile Episcopului Efrem de Radauti, carturar si ctitor la Manastirea Moldovita, care a organizat aici o scoala de copisti si miniaturisti. O parte din aceste manuscrise de mare valoare pot fi admirate astazi in muzeul manastirii.

Arhitectura bisericii pastreaza planul trilobat specific bisericilor din Moldova, cu cele cinci incaperi despartite de pereti cu usi pe mijloc, chenarele ferestrelor si usilor fiind in arc frant cu rozete in trifoi, de influenta gotica. Este a doua biserica avand pridvor deschis dupa cea a Manastirii Humor.

In anul 1785 manastirea este desfiintata pana in 1932-1934 cand isi reia activitatea ca manastire de maici, iar intre 1954-1960 sunt efectuate o serie de lucrari de restaurare: acoperisul este refacut, sunt intarite fundatia si soclul, iar zidurile, turnurile si chiliile sunt refacute.

Adresa: Comuna Sucevi?a, jud. SUCEAVA.

Pe DN 17A Radauti, spre S-V pana la Marginea (11 km), Sucevita (5 km).

Asezata intr-un cadru natural feeric, inconjurata de culmile impadurite ale Obcinii Mari, Manastirea Sucevita a fost construita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala familiei de boieri a Movilestilor. Initial o mica biserica de lemn ridicata de catre de primii sihastrii de pe malul Moldovei, ucenici ai lui Daniil Sihastrul, Manastirea Sucevita si-a capatat infatiasarea actuala la initiativa mitropolitului Gheorghe Movila, dupa cum este atestat intr-un document din anul 1586.

Dupa venirea pe tronul Moldovei, domnitorul Ieremia Movila adauga bisericii doua pridvoare, turnurile si zidurile care formeaza incinta patrulatera conferind asezamantului aspect de cetate. Tot in aceasta perioada a fost realizata si pictura bisericii, exterioara si interioara, de catre pictorii moldoveni Ioan Zugravul si fratele acestuia, Sofronie, lucrare in fresca de o inestimabila valoare artistica, duhovniceasca si culturala care s-a pastrat pana in ziua de astazi. Ansamblul pictural ce se desfasoara in partea stanga a usii naosului infatiseaza familia lui Ieremia Movila, ctitor al manastirii, in timp ce in partea opusa se afla un al doilea tablou votiv reprezentandu-l pe mitropolitul Gheorghe Movila si pe tatal fratilor Movila, Ioan.

Arhitectura bisericii imbina armonios elemente de arta bizantina si gotica, elemente tipic modovenesti – planul trilobat si pridvorul inchis – la care se adauga celelalte doua mici pridvoare deschise, ecou al arhitecturii tipice Tarii Romanesti. In incinta manastirii se mai afla  incaperi ale vechii case domnesti si beciuri unde ar fi fost ascunsa o fabuloasa avere, conform marturiei cronicarului Ion Neculce.

Manastirea Sucevita, ultima biserica din Bucovina zugravita pe fatade (in anul 1596), monumentul cu cel mai mare numar de imagini religioase din tara, este un “testament al artei vechi moldovenesti” (Paul Henry). Traditia si inovatia se impletesc original si pitoresc intr-o desfasurare multicroma dominata de verdele cu “intensitatea smaraldului si vigoarea ierbii proaspete dupa ploaie”.

In muzeul manastirii regsim importante marturii ale vietii duhovnicesti si culturale desfasurate de-a lungul timpului in acest loc: tetraevangheliare ferecate in argint aurit, portretele lui Ieremia si Gheorghe Movila, numeroase broderii maiestrit lucrate cu fir de aur si argint, un epitaf cu perle. Remarcabile sunt si pietrele de mormant ale celor doi domnitori Movilesti, care dezvaluie influente muntenesti in decoratiunile cioplite. Adevarata perla a ortodoxiei romanesti, datorita valorii sale si rolului educativ, religios si cultural, Manastirea Sucevita este parte a patrimoniului universal.

Adresa: loc. Putna, jud. Suceava – Bucovina.

Manastirea Putna este inca din vechime unul din cele mai importante centre culturale si religioase din judetul Suceava si din Romania. Supranumita si “Ierusalimul neamului romanesc”, manastirea se afla in localitatea Putna, la 65 km de pensiunea Crama la Dumbrava si 33 km distanta fata de orasul Radauti. Tot aici isi are lacasul de veci si Voievodul Stefan cel Mare, a carui prima ctitorie este Manastirea Putna.

Dupa cum reiese din vechile cronici moldovenesti si din scrierile lui Ion Neculce, zidirea manastirii a inceput in anul 1466 si s-a inchieiat in 1469. Ulterior au fost construite Casa Domneasca, chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, singura cladire ramasa din vremea Domnitorului Stefan. Datorita numeroaselor avarieri ale manastirii cauzate de incendii, navalirii, ocupatii straine sau cutremure, au fost efectuate diverse lucrari de fortifcare si restaurare, sub indrumarea mai multor domnitori si mitropoliti: voievodul Gheorghe Stefan, domnitorul Eustatie Dabija, domnitorul Constantin Racovita, mitropolitul Iacob Putneanul, etc.

Atat picturile exterioare cat si cele interioare au suferit modificari si restaurari de-a lungul timpului, la fel si elementele arhitectonice ale bisericii manastirii, pastrandu-se doar structura tipic moldoveneasca alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar.

Manastirea Putna a gazduit in anul 1871 un important eveniment cultural al vremii, Marea Serbare de la Putna, la care au luat parte personalitati de seama precum Mihai Eminescu si Ioan Slavici. Partea manastirii in care au innoptat acestia a primit numele de “Turnul Eminescu”. Viata culturala a manastirii s-a desfasurat la Putna din vremuri stravechi si pana astazi: aici s-au copiat manuscrise si s-au realizat miniaturi valoroase, in prezent o parte din acestea putand fi admirate in muzeul manastirii alaturi de icoane, broderii si alte obiecte de cult.

Adresa: Manastirea Humorului, Suceava – Bucovina

Pe DL Gura Humorului, spre Nord pana la Manastirea Humor – 5 km

Biserica Manastirea Humor este asezata intr-un cadru natural de o rara frumusete cu privelisti pitoresti, specifice din Bucovina si zonei, la o distanta de 7 Km de pensiunea Crama La Dumbrava.

Vechi lacas moldav de cult si rugaciune, datand din Evul Mediu Tarziu, Manastirea Humor se afla la poalele impadurite din Bucovina, in apropierea localitatii Gura Humorului din judetul Suceava. Inceputurile manastirii dateaza inca de pe la  1400, cand vornicul Ioan de la Suceava ridica asezamant duhovnicesc pe malul raului Humor, atestat mai tarziu si de Stefan cel Mare intr-un hrisov din anul 1475. Ulterior, in anul 1530,  a fost ridicata de catre logofatul Teodor Bubuiog actuala biserica a Manastirii Humor, in vecinatatea careia se pot observa si astazi ruinele primei ctitorii, distruse de tatari la inceputul secolului al XVI-lea.

Echipa de mesteri zugravi si pictori ai manastirii, in frunte cu “Toma, zugrav de Suceava”, curtean al Voievodului Petru al Moldovei, si-a dovedit cu prisosinta maiestria in munca depusa pentru realizarea unuia dintre cele mai impresionante ansambluri decorative ale epocii. Pictura exterioara pastreaza cele mai vechi fresce in aer liber din Bucovina, remarcandu-se unitatea cromatica oferita de diferitele nuante de rosu specifice acestei manastiri.

Dintre diferitele obiecte si manuscrise pretioase cu care a fost inzestrata Manastirea Humor, cel mai de pret care se pastreaza si astazi este Tetraevangheliarul din 1473 daruit de Stefan cel Mare. La acesta se mai adauga iconostasul, patru icoane de mare rafinament din sec. XVI, un jilt si strane din aceeasi perioada.

Peretele nordic al constructiei ofera marturii vizibile ale trecerii timpului, o mare parte din fresce fiind sterse datorita expunerii in fata intemperiilor vremii. Intre anii 1971-1972 au fost restaurate ansamblul pictural din pronaos si gropnita de catre UNESCO, Manastirea Humor fiind inscrisa  pe lista patrimoniului cultural al organizatiei.

Adresa: Gura Humorului, Suceava – Bucovina.

Pe drumul local Gura Humorului, spre S-V pana la Voronet (5 km).

Manastirea Voronet situata in localitatea cu acelasi nume, se afla la o distanta de 4 Km de pensiunea Crama La Dumbrava din Gura Humorului.

Manastirea Voronet,  vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, din Bucovina, este situata in cartierul cu acelasi nume al orasului Gura Humorului din judetul Suceava, la 4 km de centrul orasului. Sub indrumarea duhovniceasca a lui Daniil Sihastrul, Maria Sa Stefan hotaraste in anul 1488 sa se cladeasca loc sfant de rugaciune, pe locul vechiului schit de lemn, unde, conform traditiei, traia calugarul. Dupa moartea lui Daniil Sihastrul, manastirea avea sa-i devina acestuia vesnic loc de odihna, fapt atestat de una din pietrele funerare de la Voronet.

Frescele care impodobesc in exterior zidurile bisericii au fost realizate de catre mitropolitii Teofan I si Grigore Rosca. Nota distincta  a ansamblului pictural este data de impresionanata scena a “Judecatii de Apoi” care imbraca fatada vestica, datorita careia Manastirea Voronet si-a capatat bine-meritatul nume de “Capela Sixtina a Orientului”.

In interiorul bisericii regasim aceeasi maiestrie artistica, in redarea scenelor biblice, expresivitatea personajelor vadind o inalta spiritualitate si indemnand vizitatorul la calm si reculegere. Atat picturile exterioare cat si cele interioare sunt armonizate printr-o unitate structurala si tematica, avand drept liant cromatic celebrul “albastru de Voronet”.

Viata monahala de la manastirea Voronet a fost intrerupta in anul 1785, dupa ce Bucovina a fost anexata la imperiul Habsburgic, si reluata in anul 1991, randuielile manastiresti desfasurandu-se de atunci si pana in prezent sub indrumarea maicii starete Irina Pantescu.